Confluenţe Literare: FrontPage

        CONFLUENŢE LITERARE


CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

RECOMANDĂ PAGINA

SELECŢIE DINTRE CELE MAI CITITE ARTICOLE RECENTE DE PROZĂ


Home > Impact > Vocatii > Mobil | Print | 


Autor: Cezarina Adamescu         Publicat în: Ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011        Toate Articolele Autorului

OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI. 
  
O MIE DE VOCI ÎNTR-O SINGURĂ VOCE: MARIANA NICOLESCO 
  
Privesc şi ascult cu infinită uimire şi admiraţie Masterclass-ul desfăşurat zilele acestea de Mariana Nicolesco – la Brăila sub egida Festivalului Hariclea Hartulari Darclee. 
  
E ceva cu totul remarcabil la această femeie: felul cum ştie să adune, să cheme, să invite, să ispitească, să incite atâţia tineri interpreţi sub mantia ei maternă, ocrotitoare şi gingaşă, în pofida aparenţei de masivitate, să ţină în mână atîtea destine de solişti, să le ştie TOATE ROLURILE, pe de rost, în diferite limbi, să le dirijeze mişcările, atitudinile, expresia corporală, mimica, ambitusul, orice mişcare a lor, parcă dirijată în chip vizibil de o magiciană. 
  
Dăscăliţa de voci, toate remarcabile, venite la Masterclass cu încredere, dăruire, curaj, spontaneitate, talent, răbdare este fenomenală. Ea îi conduce, face gesturi în aer, le ţine mâinile într-ale sale, fandează cu ei o dată, se mişcă, se învârte, îi ţine de umeri, de spate, de gât, de cap, aproape îi ţine în braţe şi, cu blândeţe şi fermitate în acelaşi timp, inepuizabilă, le explică acestora, cum să interpreteze cât mai aproape de perfecţiune, ariile din opere şi operete, canţonete, lieduri, oratorii şi orice altă formă de manifestare a artei lirice. 
  
Este inepuizabilă, această femeie solidă, frumoasă, cu o faţă foarte expresivă, cu gesturi deschise, largi, însă de o fragilitate şi delicateţe copleşitoare. Cred că tinerii sunt cel mai mult impresionaţi, răpuşi, subjugaţi în chip pozitiv de acest fenomen al naturii, interpretă la Scala din Milano, al cărei palmares interpretativ ar lăsa cu gura căscată pe orice muzician. 
  
Mariana Nicolesco – artistă româncă, desfăşurându-şi forţele creatoare şi interpretative în străinătate dar venind de fiecare dată la Brăila pentru a participa la Festivalul Darclee şi pentru a-i pregăti pe aceşti copii, pe care-i numeşte cu drag: mieii mei, pentru a-i oferi teatrelor lumii. Numai voci superbe, interpreţi străini din toată lumea, vin cu ardoare şi ascultă, realmente cu gura căscată cum, Matroana muzicii clasice, Suverana de drept a sopranelor, tenorilor, baritonilor şi başilor se desfăşoară în gesturi largi, generoase, cu o mişcare cât se poate de subtilă şi delicată în acelaşi timp, pe cât e de masivă, frazează excelent cu vocea ei cultivată de câteva decenii încoace, ba chiar de aproape jumătate de veac. Nu transpiră, nu gâfâie, cu oboseşte, nu se opreşte, nu stă locului, e permanent la dreapta, la stânga, în spatele unuia sau altuia dintre interpreţi, susţinându-i, suflându-le cuvintele, îndemnându-i, susţinându-i de parcă şi-ar învăţa puii să zboare şi le ţine aerul. 
  
Perfect. Adevărul e că această artistă mondială e un unicat. Că România n-a avut, de la H. Hartulari Darclee nici o altă interpretă de talia Marianei Nicolesco. 
  
Festivalul organizat şi susţinut de domnia sa, adună interpreţi din toată lumea. În zilele lui, vechiul port grecesc devine centrul muzical al lumii. 
  
Şi eu sunt sigură că nu e susţinută în demersul ei titanic de nici un for de cultură. Face totul de una singură din simplul îndemn al inimii sale generoase şi cât se poate de încăpătoare. Din dragoste pentru muzică. Din dragoste pentru bătrânul oraş Brăila, locul unde s-a născut Hariclea Darclee a cărei continuatoare demnă este. 
  
Câţi discipoli şi-au întrecut maestrul? 
  
Câţi maeştri şi-au susţinut discipolii, cu dăruire totală, pentru ca aceştia să ajungă mai presus decât ei?  
  
Deşi pare utopic să ajungi mai presus decât Mariana Nicolesco, gestul ei de generozitate o motivează şi o onorează peste măsură. Se vede în el dragostea pentru adevărata muzică, pentru valoare. 
  
Ca simplă admiratoare, mă înclin cu smerenie în faţa Celei mai mari Doamne a Muzicii Româneşti pe care am fericirea de a o admira la televizor, pe programul Cultural, cu o neţărmurită dragoste. 
  
„Născută în judeţul Giurgiu, după sursa Enciclopediei libere Wikipedia, soprana română a terminat Şcoala de Muzică din Braşov cu Concertul pentru vioară de Bruch, s-a înscris la Secţia Canto a Conservatorului din Cluj şi a dobândit prin concurs o bursă de studii la Conservatorul Santa Cecilia din Roma, unde a studiat cu Jolanda Magnoni, lucrând apoi cu Rodolfo Celletti şi cu Elisabeth Schwarzkopf”. 
  
Cariera sopranei este absolut fabuloasă: astfel: „După ce a câştigat în 1972 Concursul Internaţional Voci Rossiniane, organizat la Milano de Radioteleviziunea Italiană, RAI, a fost invitată de dirijorul american Thomas Schippers să debuteze la Cincinnati în rolul Mimi din La Bohème de Puccini, fapt care a marcat începutul carierei sale internaţionale. 
  
A cântat pe cele mai renumite scene ale lumii, începând cu Teatrul alla Scala din Milano, unde a debutat în premiera mondială a operei La Vera Storia de Luciano Berio (1982), şi unde apare apoi în numeroase noi puneri în scenă, recitaluri şi concerte, ca şi la Metropolitan Opera din New York cu „La Traviata” de Verdi (1978). A apărut în teatrele de la Munchen, Viena, Paris, Monte Carlo, Chicago, Hamburg, San Francisco, Barcelona, Madrid, Zurich, Roma, Florenţa, Parma, Veneţia, Palermo, Toronto, Pretoria, Caracas, Philadelphia, Miami, Washington, Boston, New Orleans, Rio de Janeiro, Dresda, Tokio, Berlin, la Festivalul de la Salzburg, la Maggio Musicale Fiorentino, la Rossini Opera Festival de la Pesaro, la Festivalul de la Martina Franca sau la Festivalul Casals în Puerto Rico”. 
  
Spectacolele în care şi-a dat măsura talentului zdrobitor au fost nenumărate, pe scenele cele mai mari ale lumii. Astfel, ea „este prezentă în spectacole semnate de Luchino Visconti, Giorgio Strehler, Patrice Chereau, Luca Ronconi, Jean-Pierre Ponnelle, Franco Zeffirelli, Pier Luigi Pizzi, Jonathan Miller, sub bagheta lui Carlo Maria Giulini, Wolfgang Sawallisch, Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Lorin Maazel, Peter Maag, Giuseppe Patane, Alberto Zedda, Colin Davis, Georges Prêtre, Gennadij Rozhdestvensky şi în prestigioasele săli de concert Carnegie Hall din New York, Royal Festival Hall la Londra, Accademia Santa Cecilia de la Roma, Concertgebouw din Amsterdam, Musikverein la Viena, la Salle Pleyel din Paris, Marea Sală a Conservatorului din Moscova. 
  
Laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice Mariana Nicolesco a fost numită Artist UNESCO pentru Pace “în semn de recunoaştere a angajamentului său în favoarea moştenirii muzicale, a creaţiei artistice, a dialogului între culturi şi a contribuţiei sale la promovarea idealurilor Organizaţiei”. 
  
Afinitatea ei pentru Mozart, Verdi şi Belcanto este cunoscută, remarcându-se printr-un vast repertoriu mergând de la Baroc la Verism şi la muzică contemporană. Debutul ei este emblematic pentru toate sopranele lumii: S-a distins „în rolul Violettei din La Traviata de Verdi dirijată de Thomas Schippers şi pusă în scenă de Gian Carlo Menotti la Florenţa în 1976; avea să interpreteze acest rol în peste 200 de reprezentaţii. Alte roluri din repertoriul verdian sunt Gilda în Rigoletto (New York Metropolitan Opera 1978, Caracas Teatro Municipal 1981, Strasbourg Opera du Rhin 1981), Luisa în Luisa Miller (Amsterdam Concertgebow 1984), Leonora în Il Trovatore (Hamburg Staatsoper 1981), Desdemona în Otello (Toronto 1980, Pretoria 1981, Hamburg Staatsoper 1983), Amelia în Simon Boccanegra (Tokyo 1990).” 
  
Nimeni nu poate ţine pasul cu această fiinţă extraordinară, hărăzită de Dumnezeu cu atâtea daruri. 
  
Mi-o amintesc de la emisiunea transmisă de RAI 1, în 1993, când, în urma invitaţiei Papei Ioan paul al II-lea, cu ocazia Primului Concert de Crăciun la Vatican, transmis în Mondovisione, Mariana a cântat vechi colinde româneşti. Ne-a înnobilat neamul şi limba şi a dus faima ţării noastre mai departe, ceea ce e cu adevărat remarcabil. Reîntoarsă în ţară, apare pentru prima oară în faţa publicului român, în 1991, la Ateneul Român şi apoi susţine concerte cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii George Enescu, celebrând în 1993, cei 125 de ani şi în 1998 cei 130 de ani de la înfiinţarea acesteia. 
  
Încă din 1995, revenit acasă a creat la Brăila Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclee care onorează memoria primei interprete a operei „Tosca” de Puccini în oraşul dunărean.  
  
Iar în pauzele dintre ediţii, aceeaşi soprană oferă laureaţilor acesteia Cursuri de măiestrie artistică, de felul celui ascultat astă seară, de Sfântul Dumitru, Izvoditorul de Mir, din Anno Domini 2011, în urma căruia am simţit imboldul de a marca acest eveniment. 
  
O astfel de ambasadoare a artei lirice peste hotare îi aduce multă onoare şi cinste. Nu ştiu să existe un alt artist de talia ei care să facă acest serviciu ţării noastre. „Este Preşedinta Fundaţiei Darclee – se specifică în Enciclopedie - şi a Concursului Internaţional de Canto Hariclea Darclee, la care au luat parte până acum peste 1500 de tineri artişti din România şi din alte 45 de ţări din 5 continente. Mariana Nicolesco a creat la New York The Romanian Atheneum International Foundation şi la Bucureşti Fundaţia Internaţională Ateneul Român în 1991 care au contribuit la restaurarea orgii cu piese comandate la Ludwigsburg fabricantului acesteia şi în 1994 au donat un mare pian de concert Steinway. Mariana Nicolesco a creat în 2003 la Braşov Primul Festival şi Concurs Naţional al Liedului Românesc, precum şi Gran Gala UNESCO-UNICEF România, la Veneţia (2003). În anul 2003, la împlinirea a 150 de ani de la premiera absolută a operei La Traviata de Verdi, a prezentat în Statele Unite un spectacol cu opera verdiană în interpretarea unor tineri artişti români laureaţi ai Concursului Internaţional de Canto Hariclea Darclee. 
  
Conform unui studiu efectuat în 2003, reiese că în istoria Teatrului alla Scala din Milano, Mariana Nicolesco este soprana care a apărut în cele mai multe premiere absolute. 
  
O astfel de carieră exemplară reclamă şi o viaţă exemplară. 
  
Dar nu numai în ţara noastră organizează cursuri de măiestrie artistică, ci şi la Academia Internaţională de Canto din cadrul Universităţii din Cardiff (2007).  
  
„În Anul Internaţional George Enescu proclamat de UNESCO în 2005, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor român, Mariana Nicolesco prezintă în premieră mondială integrala liedurilor compuse de acesta în interpretarea laureaţilor Concursului Naţional al Liedului Românesc. Aceste capodopere au fost cântate apoi în Concerte Extraordinare la Expoziţia Universală de la Aichi în Japonia, la Nagoya şi Tokio, la Praga, Paris, Roma şi New York. Integrala liedurilor lui George Enescu a fost publicată cu această ocazie în CD şi DVD. Aceste evenimente au fost menţionate în presa muzicală internaţională de la Orpheus din Berlin la Amadeus de la Milano. 
  
Membră a Juriului Concursului Internaţional Schubert şi Modernitatea organizat de Universitatea de Muzică şi Arte din Graz, Austria (2003, 2006).” 
  
Ar fi multe de spus despre acest fenomen liric care poartă numele Mariana Nicolesco. Cei care au avut şansa de a o vedea pe scenă pe viu se pot considera norocoşi. E ca şi când ai fi fost la un concert cu Maria Callas, ori cu celebrul Enrico Carusso, desigur, mutattis mutandi.  
  
„În cadrul Anului Internaţional Mozart 2006 oferă la Opera şi la Conservatorul din Lausanne o serie de Cursuri de Măiestrie Artistică unor studenţi şi tineri artişti din Elveţia, Italia, Franţa, Argentina, Anglia şi România”. 
  
Şirul distincţiilor primite, ca şi al discografiei sale este interminabil ca şi aprecierile din presa internaţională. 
  
Ce s-ar mai putea adăuga la toate acestea?  
  
Faptul că românii îşi ignoră cu bună ştiinţă valorile cultural-artistice este cât se poate de regretabil. Ar trebui să învăţăm din nou să ne remodelăm spiritul. Spiritul românesc moştenit din străbuni, cel care a fost atât de multă vreme pus sub obroc. Dar n-a putut fi înfrânt. Căci, iată, el iese la iveală, sub privirile lui Dumnezeu, înflorind din nou, aşa cum a fost, dând lăstari aducători de flori înmiresmate şi roade. 
  
CEZARINA ADAMESCU, 
  
www.agero-stuttgart.de 
  
26 OCTOMBRIE 2011 
  
Ziua Sfântului Dumitru, Izvoditorul de Mir 
  
.  
  
 
  

Referinţă Bibliografică:
O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI / Cezarina Adamescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 299, Anul I, 26 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.


Votează şi Comentează pe Facebook:Recomandă Articolul:
Post on Facebook Add to your del.icio.us Digg this story StumbleUpon Twitter Google Plus Post on Tumblr Add to Reddit Pin this story Linkedin Google Bookmark Blogger
Comentează pagina şi continuţul ei:

Vă rugăm să nu faceţi comentarii răutăcioase la articole şi să respectaţi caracterul literar-artistic al publicaţiei. Descurajarea autorilor şi atacul la persoană nu onorează pe nimeni. Comentariile trebuie să aibă un caracter constructiv şi pozitiv cu scopul îmbunătăţirii calităţii articolelor. Nu dorim să vă interzicem dreptul de a face comentarii în cadrul publicaţiei. Dacă totuşi apar situaţii neplăcute, avem rugămintea să ni le semnalaţi pe e-mail sau Facebook.

Dacă nu sunt vizibile comentariile de mai jos sau dacă pagina este blocată la votare sau distribuire Facebook, vă rugăm să completaţi acest formular.

Abonare la articolele scrise de Cezarina Adamescu

RECOMANDĂRI EDITORIALE


Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR


POZIŢIE CLASAMENT INTERNAŢIONAL


SELECŢIE DINTRE CELE MAI CITITE ARTICOLE RECENTE DE POEZIE